Turismul în zonă este dezvoltat, cu maxim hibernal al activităţii, datorită condiţiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două pârtii pentru avansaţi (Telescaun şi teleschi în zona Stiol) şi una în Băile Borşa cu instalaţie nocturnă. În zona Pârtia Olimpică, Primăria Borşa construieşte o nouă pârtie de schi (care se vrea a fi cea mai lungă din ţară şi printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalaţie de transport pe cablu şi o instalaţie de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaţionale.
În perioada de vară drumeţiile au ca puncte de interes: Cascada cailor, cariera de piatră – în zona Complexului Turistic, vârfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologică, lacul Stiol, vârful Toroioaga şi Căldarea Puzdrele. În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât şi monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borşa în anul 1717. În Baia Borşa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna Stanchii situată chiar pe graniţa statului cu Ucraina.
Obiectivele turistice din Borşa sunt:
-Lacul Iezer (lac glaciar având forma României)
-Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali)
-Lacurile Buhăiescu (o salbă de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri)
-zăpezile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de cât de caldă este vara)
-Mănăstirea Pietroasa Gârle (este un ansamblu monahal construit în mare parte din lemn, păstrând specificul construcţiilor din Maramureş unde slujesc cele 13 măicuţe şi preotul mănăstirii)
-Monumentul Eroilor este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lângă vechiul spital militar din zona gării din Borşa, Monument Eroilor este situat pe strada Eroilor, a fost construit la începutul anului 1918, În locul respectiv au fost înhumaţi 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial din operaţiuni militare din Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului.
-Biserica de lemn Sfinţii Apostoli Mihail şi Gavril (este singura biserică de lemn din România care are pictura realizată direct pe pereţii din lemn. Este monument istoric, făcând parte din Patrimoniul Naţional, fiind construită la mijlocul secolului XVIII)
-Biserica de piatră Sfântul Ilie (este cea mai veche biserică din zidărie din Borşa, construită în secolul XIX, şi face parte din anul 2012 din Patrimoniul Naţional)
-Vechile exploatări miniere din zona Bălăşina (datează din anii 1800 când se exploata aur şi argint de către o companie austriacă sub comanda generalului Mainz. Există şi vechiul drum pe care se transporta minereul din Borşa în Iacobeni în dăsăgi agăţate pe şeaua catârilor, cunoscut ca şi "Drumul lui Mainz" având o lungime de 65 de km)
-Apele minerale naturale carbogazoase cunoscute sub numele de "Borcuturi" (se găsesc în toată Borşa, cu preponderenţă pe valea Cislei, dar şi pe văile Fântâna, Birţ şi Cercănel)
-Cascada Cailor (este cea mai mare cădere de apă din România, cu o înălţime de peste 90 m, situată în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Este cel mai vizitat obiectiv turistic din Maramureş, cu peste 70.000 de turişti anual)
-Lacul Ştiol (este un lac glaciar situat la poalele Vârfului Gărgălau, la altitudinea de 1500 m, de aici izvorând râul Bistriţa. Are cea mai curată apă şi cea mai rece dintre toate lacurile din Borşa)
-Schitul Vinişorul (este un ansamblu bisericesc amplasat în sălbăticia pădurii de pe valea Cislei, construit de cel mai bogat borşean, Frank Timiş, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru viaţa pe care i-a dăruit-o)
-Mănăstirea Sfântul Nicolae (este un ansamblu monahal construit de o familie înstărită din Australia, născuţi în Borşa, drept mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru darul de a avea copii după o aşteptare de peste 10 ani)
-Mănăstirea Sfântul Gheorghe din cartierul Poposala (este construită de un borşean înstărit care a avut noroc în viaţă, muncind peste hotare şi care a donat terenul şi a plătit mai mult de 80% din lucrările de construire)
-Mănăstirea Prislop (este un ansamblu monahal care cuprinde mai multe construcţii, situată exact în Pasul Prislop. A fost construită de borşenii plecaţi peste hotate la muncă, dar cel mai mult a fost finanţată şi construită chiar cu propriile mâini de către Timiş Dumitru zis Tuţa, care şi-a dedicat întreaga viaţă şi toate economiile pentru realizarea acestui obiectiv)
-Pasul Prislop ( este cel mai înalt pas rutier din România, 1416 m, situat la graniţa dintre Maramureş şi Moldova, este locul pe unde au trecut Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă, întemeietorii Moldovei. Aici găsiţi cel mai frumos peisaj din România. De aici puteţi vedea în toate cele 4 zări, la vest Maramureşul, la sud Ardealul, la est Bucovina şi la nord Ucraina)
-Drumul Strategic ( este un drum ce leagă Pasul Prislop de graniţa cu Ucraina. A fost construit în timpul Primului Război Mondial de către armata germană, folosind prizonieri ruşi. Are 25 de km lungime, este pavat cu piatră de râu aşezată manual în dungă. Era în timpul celor două războaie mondiale, drumul de aprovizionare cu armament, echipamente şi alimente a trupelor de frontul de est. Este un drum ce urmăreşte creasta Munţilor Maramureşului. Aici veţi găsi privelişti deosebite, imaginile panoramice lăsându-vă fără cuvinte. De-alungul lui veţi întâlni urmele celor două războaie mondiale, cazemate, tranşee, gropi comune ale soldaţilor, cimitirul evreiesc, dar şi multe stâni şi cabane turistice. Din cel mai înalt punct al drumului veţi vedea înspre nord, vechile relee de urmărire şi transmisiuni de la graniţa vechiului URSS.
-Monumentul Tătarilor ( este un monument ridicat în cinstea borşenilor care au luptat cu vitejie împotriva hoardelor tătare în anul 1771, când câteva sute de borşeni, conduşi de Popa Lupu Şandru, au învins o oaste de tătari de peste 10.000 de suflete. Este amplasat la urcarea spre Pasul Prislop în zona numită Preluca Tătarilor)
-Telescaunul din Complex ( este cea mai veche instalaţie de transport pe cablu de tip telescaun de două locuri de fabricaţie românească, funcţională. A fost pusă în exploatare din anul 1986, şi de atunci a funcţionat neîntrerupt timp de 30 de ani. Ea face legătura între Complexul Turistic din Borşa şi platoul Runc, în apropierea Cascadei Cailor)
-Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la graniţa dintre Maramureş şi Suceava. Adăposteşte câteva zeci de sculpturi din rădăcini de lemn de brad realizate manual de unchiaşul Stefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat între Primăria din Borşa şi unchiaşul Ştefan, după moartea acestuia, exponatele vor trece în proprietatea primăriei şi vor fi expuse la Muzeul de istorie al localităţii)
-Poarta Imperiului (este vorba de vechea bornă care indica intrarea în Imperiul Habsburgic situată pe malul drept al râului Ţibou. Aici era la începutul secolului XIX graniţa de est al marelui Imperiu Habsburgic)
-Centrul de Vizitare, Promovare şi Conştientizare a Parcului Naţional Munţii Rodnei (este un obiectiv situat în Pasul Prislop, şi care vă prezintă biodiversitatea de floră şi faună din Munţii Rodnei)
-Casa Muzeu (este o gospodărie ţărănească tradiţională din Borşa, veche de peste 100 de ani, care ne arată cum se trăia pe aceste meleaguri acum un secol. Adăposteşte diverse obiecte casnice folosite în gospodăriile ţărăneşti cum ar fi: îmbrăcăminte, unelte, oale, covoare, lenjerii, icoane, şi fotografii vechi)
-Primăria ( aici veţi găsi expus cel mai vechi artefact descoperit în Borşa. Este vorba de o ulcică, datând din epoca bronzului, având o vechime de peste 3.000 de ani, aceasta fiind găsită de un localnic pe Muntele Geamănul de pe teritoriul Borşei. Tot în sediul primăriei veţi avea posibilitatea de a vedea expoziţia de fotografii vechi şi noi, cu imagini şi oameni de seamă ai localităţii. Cea mai veche fotografie este realizată în anul 1856. Pe un panou mare o să aveţi posibilitatea să aflaţi cum era posibil ca în anul 1948, la Borşa, să se organizeze Olimpiada de Iarnă)
Se poate ajunge relativ uşor la Sighetul Marmaţiei, pe Valea Izei cu toate bisericuţele şi porţile sale din lemn prin care este celebru Maramureşul, sau la Săpânţa pentru a vizita Cimitirul Vesel.